ProSpine.md

Laminectomia Lombară

Introducere

Laminectomia lombară este un procedeu chirurgical, care are menirea de a inlătura presiunea ce se exercită asupra nervilor spinali. Degenerarea (uzarea, invechirea) coloanei vertebrale  in unele regiuni poate duce la ingustarea canalului vertebral, care la rindul său și produce presiune asupra nervilor spinali. Această stare se numeste stenoză de canal vertebral. Laminectomia implică inlaturarea unui segment osos ce delimitează canalul vertebral din posterior, fapt care rezultă în eliberarea nervilor de presiune.

Acest ghid vă va ajuta sa intelegeți:

  • de ce această procedură este necesară
  • ce scopuri ar urmări să obtină chirurgul in rezultatul procedurii
  • la ce rezultate să vă asteptați după recuperare

Anatomie

Care regiuni ale coloanei vertebrale sunt implicate?

Chirurgii efectueza laminectomia lombara printr-o incizie la nivel lombar. Procedeul chirurgical implică pediculul si lamina arcului vertebral. Aceste oase sunt atașate la coloana vertebrala din posterior formind un inel osos, care delimiteaza canalul vertebral. Chirurgii pot inlatura osteofitele (excrescențe osoase) din spatiile interarticulare in timpul laminectomiei, ceea ce duce la decompresia nervilor spinali.

Argumentarea intervenției

Ce scopuri urmărește să obțină chirurgul?

Laminectomia lombara poate ușura durerile in caz de stenoză lombară, o condiție clinica cind nervii spinali sunt comprimati in canalul vertebral. Uzarea coloanei vertebrale din cauza îmbătrinirii si solicitarii permanente pot duce in final la slabirea discului intervertebral. Marginea externa a discului proemina in afară si discul poate protruziona sau chiar se poate rupe in canalul vertebral ducînd la îngustarea lui. Ca rezultat, nervii din interiorul canalului sunt comprimati, formînd o stenoză de canal vertebral. Degenearea de asemenea duce la formarea osteofitelor. Osteofitele se formeaza de obicei in jurul suprafețelor articulare si dea lungul marginilor vertebrei. Cînd acești osteofiți își au direcția in canal vertebral, ei pot servi ca cauza a comprimarii nervilor spinali. Laminectomia presupune eliberarea de sub presiune a nervului spinal prin inlaturarea unui fragment din lamina vertebrală și a oricărui osteofit ce se afla in regiunea comprimării. Astfel se creează o lărgire a canalului vertebral si nervul spinal dispune de mult mai mult spațiu, si este evitată careva posibilitate de a fi constrâns.

Pregătirea

Cum să mă pregătesc pentru intervenție?

Decizia de a recurge la interventie este necesar de a fi luată in comun de către dumneavoastra si chirurg. Trebuie să cuprindeți si să ințelegeți cît mai multă informație despre această procedură. Odata ce ați luat decizia de a merge la intervenție chirurgicală medicul curant vă va indica un examen clinic complet și un set de analize, care îl vor asigura pe medic că sunteți într-o condiție satisfacătoare pentru a merge la operație.

Veți fi atenționat că nu trebuie să mincați sau să beți nimic începînd cu seara zilei din ajunul intervenției.

Procedeul chirurgical

Ce se intîmplă în timpul intervenției chirurgicale?

Pacienților li se efectuează anestezie generală pentru a se induce starea de somn, de altfel ca și pentru orice altă interventie chirurgicală pe coloana vertebrală. Pe perioada in care vă aflati in stare de somn puteți fi conectat la aparatul de ventilare asistată pentru a mentine respirația. Acest aparat controlează și monitorizează fluxul de aer in plămâini.

Unii chirurgi prefera sa utilizeze anestezia spinală în locul celei generale. În acest caz anestezicul este injectat in spațiul format in jurul maduvei spinării, ceea ce reda senzația de amorțire a spatelui mai jos de nivelul injecției și a picoarelor. De asemenea pacienților li se efectuează sedatie. Poziția pacientului pentru această intervenție este de obicei cu picioarele ușor flexate si culcat cu fața în jos, aflîndu-se pe masa de operație în așa mod ca mușchii abdomenului și spatelui sa fie relaxați. Aceatsa poziție reduce pierderea de sânge in timpul operației si oferă mai mult spațiu de lucru chirurgului.

Chirurgul face o incizie scurtă a pielei in regiunea lombară pe linia mediana (de mijloc). Pielea și țesuturile moi sunt separate pentru a pune la vedere vertebrele. Un control radioscopic asigura corectitudinea nivelului de incizie la vertebra necesara. Unii chirurgi utilizează un microscop chirurgical pentru a amplifica regiunea cimpului operator.

In cazul laminectomiei complete, apofiza spinoasă (excrescenta a vertebrei orientată spre posterior) și lamina vertebrală de fiecare parte se inlatură din regiunea unde a avut loc stenozarea canalului vertebral. Pentru a efetcua laminectomia chirurgul înlătură arcul vertebral începînd de la marginea internă a articulațiior ce unesc arcurile respective intre ele, dupa care inlatură complet laminele de la pediculii vertebrali. Aceasta la rindul său deschide inelul osos. De asemenea o porțiune din ligametul galben este inlaturată. Ligamentul galben (ligamentum flavum) unește între ele laminele vertebrale pe tot parcursul coloanei vertebrale. Respectiv înlaturarea unei porțiuni din acest ligament elibereaza nervii spinali, care își au punctul de ieșire intre vertebre în orificiul intervertebral (foramen intervertebrale).

Chirurgul recurge in continuare la înlaturarea țesuturilor moi restante care ar putea comprima nervul spinal. Apoi urmatorul pas este răzuirea oricarui fragment de disc  sau careva osteofit din regiunea laminectomiei. Astfel nervii ce se află în canalul vertebral sunt eliberați de orice altă compresie sau presiune adăugatoare. De asemenea chirurgul poate largi orificiul intervertebral dacă survine așa o necesitate.

În final are loc suturarea învelişului mușchilor, a țesuturilor moi, după care se efectuează și suturarea pielii.

Complicații

Ce poate merge rău?

Ca și în cazul altor intervenții chirurgicale pot avea loc unele complicații. Cele mai des întîlnite complicații, care urmează unei laminectomii sunt:

  • probleme legate de anestezie
  • tromboflebită
  • infectarea plăgii postoperatorii
  • lezarea nervului spinal
  • instabilitate segmentară
  • persistența durerii

Probleme legate de anestezie

Atunci cînd preparatul anestezic folosit interacționează cu alte medicamente pe care le-ar putea folosi pacientul. În cazuri particulare pot avea loc reacții de hipersensibilatate la preparatul anestezic. Plus la aceasta anestezia poate afecta procesul de respirație, deoarece în timpul cît pacientul se află sub efectul anesteziei nu are loc expansiunea plămâinilor. Asiguraţivă că ați discutat toate riscurile legate de anestezie cu anesteziologul dv-stră.

Tromboflebita (coagularea sângelui)

Tromboflebita, adesea numită tromboza venoasă profundă poate avea loc practic dupa orice intervenție chirurgicală. Aceasta se întîmplă atunci cînd are loc coagularea sângelui în venele de calibru mare ale picioarelor. Aceasta poate cauza tumefierea (mărirea în volum) a picioarelor, iar la atingere par calde și e prezentă senzația de durere. Uneori acești trombi (cheaguri de sânge) se pot rupe si migra în plămâni si ocluzînd fluxul de sânge prin vase duc la lipsirea de sânge a plamâinilor, aceasta stare fiind numită embolismul pulmonar. Embolismul pulmonar este o stare de urgenţă potenţial mortală, de aceia este necesar de a efectua tot volumul de profilaxie accesibil. Profilaxia tromboflebitei este o practică deja demult inrădăcinată în activitatea de zi cu zi a chirurgilor. Există multe metode de a preveni apariția trombilor, dar probabil cea mai efectivă este reluarea activității cît de curînd posibil. De aceea, au devenit foarte populare tehnicile mini-invazive care permit ridicarea în picioare a doua zi după operaţie, micşorînd astfel probabilitatea unei tromboflebite a venelor profunde. Alte metode ultilizate sunt: aplicarea ciorapilor elastici si administrarea medicației anticoagulante (preparate care previn formarea trombilor).

Infectarea plăgii postoperatorii

Infectarea plăgii postoperatorii survine rar, însa prezintă o complicație deosebit de severă în chirurgia spinală. Adesea infectarea se poate manifesta in perioada postoperatorie imediată, pînă la externare. Infectarea pielii de obicei este combătută cu anitbiotice. Infectarea țesuturilor moi pină la vertebră de regulă este mai greu de tratat, aceasta putînd necesita o reintervenție cu revizia intraopratorie a regiunii infectate.

Lezarea nervului spinal

Orice intervenție ce se petrece în apropierea canalului vertebral implica de asemenea si riscul de lezare a nervilor spinali. Lezarea poate surveni prin traumatizarea sau disecția țesutului nervos cu instrumentul chirurgical sau prin edemațierea țesuturilor adiacente sau prin țesut de cicatrizare. Leziunea nervului spinal se poate manifesta prin lipsa forței musculare si pierderea sensibilității la nivelul care corespunde zonei sale de inervație.

Instabilitate segmentară

Laminectomia poate cauza instabilitate segmentară. Prin segment se subințelege: doua vertebre unite intre ele prin discul intervertebral, nervii care pornesc de la maduva spinării la acest nivel și suprafețele articulare care unesc arcurile vertebrale. Suprafețele articulare redau de obicei o stabilitate satisfăcătoare, chiar și în cazurile cînd lamina vertebrală este înlăturată. Iata de ce chirurgii preferă să nu inlăture aceste mici articulații. Însa uneori este necesar de a le înlatura dacă sunt afectate de artrită sau dacă comprimă nervul spinal, cum a fost prezentat anterior. Și în acest caz pentru a stabiliza segmentul vertebral se practică procedeul de fuziune cu un grefon osos sau sisteme transpediculare din titan.

Persistența durerii

Majoritatea pacienților menționnează dispariția completă a senzației de durere în urma laminectomiei. Dar ca și în orice intervenție chirurgicală este prezentă o senzație de durere în preioada imediată postoperatorie. Daca senzația de duere mai persistă, discutați cu chirurgul dv-stră despre tratamnetul care trebuie sa-l urmați pentru a reduce durerea.

Perioada postoperatorie

Ce se intîmplă în perioada postoperatorie?

De obicei pacienții sunt in stare să părăsească patul in decurs 1-2 zile după operație. Cu toate acestea veți fi instruit ce mișcări puteti sa faceți solicitînd spatele. Pacienții se externează cînd starea lor devine stabilă. Pacienților li se permite să conducă mijloacele de transport auto peste 4-8 săptămâini. Activitatea de lucru se reia peste patru săptămâini în regim moderat de efort, pe cînd activitatea de lucru care implică efort fizic deosebit și activitatea sportivă se recomandă de reluat începînd de la două luni pină la trei luni. Pacienților care practică un lucru cu suprasolicitarea coloanei vertebrale li se recomandă să-și schimbe postul de muncă.

Tratamentul ambulator debutează incepînd cu săptmămâna a patra sau a șasea.

Perioada de reabilitare

La ce rezultate pot să mă aștept dupa recuperare?

De obicei chirurgii recomandă pacienților tratament fizioterapeutic începînd de la a  șasea săptămână după intervenție și pe o perioadă de șase săptămâini. Recuperarea completă a pacientului se estimează la a patra luna.

Tratamentul ambulator prevede administrarea de preparate care diminuează durerea si reduc inflamația. De asemenea se practică electrostimularea pentru a obține un efect mai bun. Medicul de familie vă poate recomanda terapia manuală prin masaj pentru a inlătura spasmul si durerea.

Tratamnetul activ este urmat cu grijă. Acesta include exerciții pentru imbunătățirea funcției respiratorii și circulatorii. Mersul și înotul reprezintă exerciții cardiovasculare perfecte după procedeul de laminectomie. De asemenea medicul recomandă exerciții de control și de tonificare a mușchilor ce stabilizează regiunea lombară a colanei vertebrale. Tot el vă instructeaza cum să vă mișcați și cum să efectuați diverse activități. Acest tip de terapie se numește kinetoterapie, și este folosită pentru a achiziționa noi deprinderi în procesul de mișcare. Acest curs vă va permite să vă mențineți spatele intr-o poziție corectă in timpul cît vă desfășurați activitățile zilnice. Include niște deprinderi simple cum ar fi: culcatul și sculatul din pat, îmbrăcatul si dezbrăcatul, și altele mai complicate spre exemplu: cum să ridici și cum să duci diferite obiecte.

Cum starea dv-stră se va îmbunătăți medicul de familie va avea sarcina de a vă recomanda un post de lucru care nu cere solicitare din partea coloanei vertebrale, de asemenea el vă poate recomanda sa combinați tipurile de activități de muncă.

Înainte de incheierea cursului de tratament ambulator medicul vă va invața toate metodele cum să evitați problemele ce pot apărea pe viitor.

↑ Sus