ProSpine.md

Tumorile spinale

Introducere

O tumoare reprezintă o creștere anormală de țesut. Există cîteva tipuri de tumori care se pot dezvolta alături sau în interiorul coloanei vertebrale. Sunt multe tipuri de tumori a coloanei care pot implica măduva spinării, rădăcinile nervoase, și/sau vertebrele (oasele coloanei vertebrale) și oasele bazinului.

Există două clasificări a tumorilor coloanei vertebrale. O tumoare poate fi primară, adică provine din celulele coloanei vertebrale sau celulele din vecinătate. De obicei o tumoare spinală depistată, este secundară, adică tumoarea de bază este localizată intr-un alt loc.

Tumorile pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).

Acest ghid ajută la înțelegerea

  • care părți a coloanei vertebrale sunt implicate
  • ce cauzează tumorile spinale
  • cum se diagnostică
  • ce opțiuni de tratament sunt disponibile

Anatomie

Care părți a coloanei vertebrale sunt implicate ?

Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este compusă din primele șapte vertebre. Coloane cervicală începe de la marginea

craniului și sfîrșește la limita superioară a coloanei toracice. Regiunea toracică a coloanei vertebrale începe de la locul de pornire a cutiei toracice și este construit din douăsprezece vertebre. Această regiune se deosebește de celelalte prin faptul că mai conține coaste atașate de vertebre. Ea sfîrșește la locul de unire cu regiunea lombară. Regiunea lombară este alcătuită din cinci vertebre situate în partea inferioară a spatelui și se unește inferior cu sacrul sau oasele bazinului.

Fiecare vertebră este alcătuită dintr-un bloc osos cilindric, numit corp vertebral. Un inel osos se atașează din posterior la fiecare vertebră. La amplasarea unei vertebre peste alta, se formează un tub numit canal vertebral unde este situată și protejată măduva spinării. Măduva spinării pornește de la baza encefalului, chiar mai jos de bulbul rahidian sau trunchiul cerebral. Ea se termină în regiunea lombară, aproximativ la nivelul primei sau a doua vertebră lombară unde se numește con medular. Aici se separă în multe fibre numite coadă de cal din cauza asemănării unei cozi de cal.

Măduva spinării reprezintă un tub de celule nervoase iar în mijloc conține un canal. Ea conduce mesaje motorii și senzitive spre și de la corp și creier. În jurul măduvei se află un fluid numit lichid cerebro-rahidian care este înmagazinat în interiorul coloanei vertebrale. Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre. Vertebrele sunt amplasate una peste alta și

formează coloana vertebrală. Coloana vertebrală reprezintă principalul suport vertical corpului.

Sunt trei membrane care înconjoară măduva spinării. Cea subțire, începînd de la măduvă este pia mater. Următoarea este membrana arahnoidă. A fost numită astfel din cauza asemănării cu o rețea de păiangen. Cea externă care este mai groasă și rigidă se numește dura mater. Aceste membrane continuă cu membranele care acoperă creierul și pot accelera răspîndirea tumorilor care înaintează spre măduva spinării.

Cauzele

Care e cauza acestei probleme ?

O tumoare este primară atunci cînd provine din celulele proprii sau cele vecine a coloanei vertebrale. Ele pot implica măduva spinării, rădăcinile nervoase, și/sau vertebrele (oasele coloanei vertebrale) și oasele bazinului. Pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase). În general, tumorile benigne nu invadează alte țesuturi. Tumorile maligne pot invada alte țesuturi și organe ale corpului. Totuși, tumorile spinale primare deseori conțin un număr de gene anormale și nu pot fi recunoscute. În unele cazuri tumorile se dezvoltă în familii.

Tumorile coloanei vertebrale devin o problemă atunci cînd comprimă măduva spinării sau vreun nerv. Aceasta poate duce la complicații serioase cum ar fi pierderea controlului vezicii urinare și al intestinelor. Altele pot distruge corpul vertebral ducînd la instabilitatea coloanei.

Rădăcinile nervoase al fiecarui segment spinal sunt alcătuite dintr-un mănunchi de nervi motori și senzitivi care vin de la măduva spinării. Nervii sunt acoperiți de celule protective numite celule Schwann. O formă de tumoare spinală care implică celulele Schwan este numită Schwannom.

Tumorile spinale secundare sunt întîlnite mai frecvent ceea ce înseamnă că tumoarea de bază este localizată intr-o altă regiune a corpului, iar o mică parte a ajuns în coloana vertebrală. Tumorile secundare sau metastazate sunt întotdeauna canceroase. Celulele canceroase circulă și cauzează tumori care de obicei implică vertebrele sau porțiuni osoase a coloanei vertebrale. Ele pot proveni de exemplu dintr-un melanom (cancer de piele), cancer de plămîni, sîn, prostată, rinichi, sau glanda tiroidă.

Simptomele

Care sunt simptomele ?

Uneori tumorile sunt găsite înainte ca ele să cauzeze vre-un simptom. Simptomele viariază în dependență de localizare și de țesutul implicat.

Durerea, probleme de vezică urinară sau intestine, disfuncții sexuale, dereglări de sensibilitate, slăbiciune musculară în mîini sau picioare pot alerta o problemă.

Aceasta deseori sunt rezultatul comprimării măduvei spinării sau rădăcinilor nervoase. Tumorile care-și au originea în măduva spinării pot să nu cauzeze durere. Durerea care trezește din somn sau dezvolă o scolioză (curbură anormală a coloanei vertebrale) poate fi un semn de distrugere a unei vertebre de o tumoare spinală.

Simptomele pot avea început rapid sau gradat și de obicei se înrăutățesc, dacă nu se iau măsuri cuvenite de tratament.

Diagnosticul

Cum se diagnostică problema ?

Diagnoza începe cu un istoric complet și examen fizic. Medicul adresează întrebări referitor la simtomele bolnavului, și cum acestea influențează activitățile zilnice și anume: caracterul durerii, senzațiile de amorțeală sau slăbiciune, dereglarea funcției intestinelor sau vezicii urinare. La fel de important este dacă bolnavul a mai fost diagnosticat în trecut cu cancer.

În timpul examenului fizic se testează sensibilitatea pielii, forța musculară, și reflexele. Medicul mai poate cere bolnavului să meargă, pentru a observa orice modificare de mers.

În plus, pe lîngă examenele de laborator, mai sunt cîteva proceduri care pot ajuta la diagnosticarea tumorii spinale.

Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) permite medicului să examineze pe straturi regiunea interesată. Aparatul RMN folosește unde magnetice, și nu raze-X pentru vizualizarea țesuturilor moi ale corpului și anume a măduvei spinării și nervilor. Testul se mai poate face cu o substanță de contrast administrată intravenos.

Tomografie Computerizată (CT) poate fi indicată atunci cînd scanarea RMN nu este disponibilă. Substanța de contrast se introduce în lichidul cerebro-rahidian pentru a se vedea mai bine rădăcinile nervoase și măduva spinării. Atunci cînd substanța de contrast este injectată pentru acest scop, tehica este numită mielogramă.

Razele-X pot fi indicate cînd se suspectă o tmoare metastazată din altă parte și poate arăta doar modificările din oase. Multe tumori spinale primare nu afectează vertebrele dacă sunt depistate în stadiile incipiente.

Scanarea osoasă poate fi folosită pentru identificarea fracturei, infecției osoase, sau cancerului. Un trasor radioactiv, technețiu (Tc), se injectează în venă. Acolo unde este o creștere a metabolismului, cum ar fi în cazul unui cancer, trasorul Tc va fi mai concentrat. Tumorile spinale pot fi maligne, sau metastazate dintr-un alt focar canceros al corpului. Este utilă scanarea pentru depistarea altor localizări probabile al cancerului.

Biopsia ajută la determinarea tipului tumorii, iar pentru efectuarea biopsiei poate fi necesară o mică intervenție chirurgicală. Uneori se realizează cu ajutorul unui ac în timpul efectuării tomografiei computerizate. Se obține un fragment mic din tumoare care se analizează ulterior la microscop.

Tipurile tumorilor spinale

Tumorile Spinale Maligne (Osteosarcom) apare cel mai frecvent la copii, adolescenți și adulții tineri. Bărbații sunt mai des afectați decît femeile. Tratamentul de obicei constă din înlăturarea tumorii atunci cînd e posibil precum și chimioterapie. Terapia cu radiație nu este efectivă. Persoanele mai în vîrstă cu boala Paget sau cei care au suportat o radio-terapie pot dezvolta acest tip de tumoare.

Sarcoma Ewing se dezvoltă în oasele coloanei vertebrale sau țesuturile adiacente. De obicei sunt afectați adolescenții și la începutul maturizării. În cazul în care este implicată coloana coloana vertebrală, poate cauza paralizie și pierderea funcției vezicii urinare (incontinență) sau al intestinelor, amorțeli sau furnicături. Înlăturarea tumorii este preferată dacă e posibil, în combinație cu chimioterapie și uneori radiației. Dacă tumoarea a ajuns în măduva osoasă, transplantul celulelor stem este o formă mai agresivă de tratament.

Condrosarcom de obicei apare la adulți și anume în oasele plate cum ar fi oasele bazinului. Deseori sunt depistate deoarece provoacă durere și inflamație. Intervenția chirurgicală se realizează pentru înlăturarea tumorii și oricări tumori care s-a răspîndit, de obicei în plămîni. În majoritatea cazurilor chimioterapia nu este efectivă.

Astrocitom este tumoarea care implică celulele nervoase din măduva spinării și creier. În majoritatea cazurilor sunt afectați copii și adolescenții. Simptomele neurochirurgicale cum ar fi slăbiciunea și/sau modificări de sensibilitate pot fi cauza căutării tratamentului. Acest tip de tumoare are tendința de a se răspîndi în toată măduva spinării și creier. Astrocitoamele cu localizare în coloana vertebrală, de obicei pot fi înlăturate chirurgical, dar eliminarea completă este totuși dificilă. Radioterapia este de obicei necesară după operație pentru a încetini răspîndirea tumorii.

Cancerul din măduva osoasă este numită mielom multiplu.Țesutul osos se distruge prin creșterea excesivă a plasmei celulelor din măduva osoasă. Pe imaginea cu raze-X apare ca mici găuri în os. Acestea sunt numite leziuni ostelitice. Plasma celulelor este parte componentă a sistemului imun, iar în mielomul multiplu crește necontrolat formînd tumori în maduva osoasă. Orice parte a sistemului scheletal (oase) poate fi afectată inclusiv coloana vertebrală. Pentru mielomul multiplu tratamentul cuprinde chimioterapie și altă medicație, radiație și transplant de celule stem.

Tumorile Spinale Benigne

Osteomul osteoid este cel mai frecvent din tumorile benigne care afectează oasele coloanei vertebrale. Deseori se găsește la adolescenți și poate fi descoperită din cauza scoliozei sau curbarea anormală a coloanei vertebrale. Poate provoca durere care nu cedează ușor și se înrăutățește în timpul nopții. Preparatele anti-inflamatoare sunt folosite pentru tratament. Uneori este necesară înlăturarea tumorii prin intervenție chirurgicală. O metodă nouă de tratament, minim invazivă este ablație prin radiofrecvență. Aceste tumori rar recidivează (apar din nou).

Osteoblastoamele sunt o categorie mai largă al osteoamelor osteoide. Se întîlnesc de obicei sub vîrsta de 30 ani și pot cauza scolioză sau curbarea anormală a coloanei vertebrale. Osteoblastoamele tind sa fie mai agresive și necesită intervenție chirurgicală pentru înlăturare. În 10% din cazuri tumoarea recidivează (reapare)

Tumorile cu celule mari sunt foarte rare și au tendința de a afecta corpurile vertebrale. Ele pot fi agresive și uneori se răspîndesc spre alte regiuni ale corpului, de obicei în plămîni. Tratamentul este chirurgical de înlăturarea tumorii. La fel și radioterapia poate fi folosită.

Encondromele sunt tumori care afectează cartilajul. Ele pot crește în canalul spinal sau înaintează spre o rădăcină spinală pe care o comprimă. Atunci cînd cauzează paralizii, incontinența urinei sau al intestinelor și alte simptome neurologice sunt înlăturate chirurgical. Rareori pot deveni condrosarcoame, care sunt tumori maligne și se pot răspîndi spre alte părți ale corpului.

Hemangioamele sunt tumori ce afectează vasele sangvine și corpul vertebrelor. Cel mai frecvent se găsesc în regiunea toracică sau lombară a coloanei vertebrale în perioada de mijloc a vieții. Femeile sunt mai des afectate decît bărbații. Hemangioamele pot fi o sursă de durere dar în majoritatea cazurilor nu cauzează durere, și pot crește suficient de mult pentru a cauza colapsul corpurilor vertebrale care ar putea afecta măduva spinării sau rădăcinile nervoase.

Meningiomul este cea mai frecventă tumoare a măduvei spinării. Are tendința să apară la adulți și mai des la femei. De obicei se tratează prin eliminare chirurgicală. Rareori meningioamele recidivează sau se răspîndesc spre alte regini ale corpului.

Ependimomul este tumoare care afectează celulele aliniate în canalul central al măduvei spinării. Aceste tumori au cele mai mari șanse de a fi tratate chirurgical.

Schwannomul este tumoarea care afectează învelișul sau teaca fibrelor nervoase periferice. Poate cauza slăbiciune, paralizie sau dereglări de sensibilitate cum ar fi amorțelile, și se poate înlătura pe cale chirurgicală.

Condromele reprezintă tumori care sunt caracteristice regiunii inferioare a coloanei vertebrale. Din cauza creșterii lor agresive, pot comprima măduva spinării și rădăcinilor nervoase cauzînd probleme neurologice. Tratamentul se efectuează pe cale chirurgicală prin înlăturarea tumorii. Din păcate ele recidivează, dar nu se răspîndesc spre alte regiuni ale corpului.

Plasmocitomul este o tumoare unică ce afectează vertebrele unui segment spinal. Pe imaginea cu raze-X se poate caracteriza prin mici scobituri în os și poate cauza fracturarea prin compresia corpurilor vertebrale. Există posibilitatea ca acestea să cauzeze simptome neurologice. Chirurgia spinală ar putea fi necesară pentru reducerea durerii și îmbunătățirea funcției coloanei vertebrale. Plasmocitoma pare să fie o formă izolată a mielomei multiple, care va dezvolta mai tîrziu leziuni în alte oase ale corpului. Mielomul multiplu este un proces malign și cel mai frecvent este un cancer osos primar.

Tratament

Ce opțiuni de tratament sunt disponibile ?

Tipul tratamentului depinde de simptome, starea generală, rezultatele imagistice și biopsiei. De multe ori este necasară o combinare a tratamentului chirurgical și nechirurgical. Atunci cînd tratamentul se face cu radiație sau chimioterapie, este necesară consultația unui oncolog (doctorul specializat în cancer)

Tratamentul și diagnosticarea timpurie este foarte important. În cazul în care nu este depistată, dauna cauzată de tumoare poate deveni permanentă.

Tratament Nechirurgical

Uneori este necesară doar supravegerea creșterii tumorii dacă nu sunt simptome semnificative. Tumoarea este monitorizată cu repetarea periodică a imagisticei cum ar fi RMN. Nu toate tumorile spinale pot fi înlăturate chirurgical din cauza localizării lor.

Un corset pentu spate poate ajuta la stabilizarea coloanei vertebrale. Aceasta ar trebui să reducă durerea și se confecțioinează de obicei în particular pentru a se potrivi cu exactitate.

Medicația cu corticosteroizi este prescrrisă, pentru micșorarea inflamației măduvei spinării, care ar putea cauza compresie. Corticosteroizii pot fi administrați temporar sau pe un termen mai lung pentru a ușura simptomele. Analgezicele cum ar fi narcoticele la fel sunt utile. Preparatele medicamentoase care micșorează aportul sangvin spre tumoare, au arătat unele succese. Biphosphonatele sunt cele mai frecvent folosite pentru osteoporoză, și pot fi folosite la tratarea tumorii care distrug țesutul osos al coloanei vertebrale.

Embolizarea este un termen folosit atunci cînd aportul sangvin spre tumoare se întrerupe, și se realizează prin arderea vaselor sangvine. Cîteva tipuri de tumori spinale se tratează prin aceasta metodă.

Chimioterapia este folosită dacă tumoarea primară este malignă sau tumoare canceroasă. Chimioterapia este la fel recomandată atunci cînd tumoarea este o tumoare secundară care provine din altă partea a corpului.

Radioterapia este utilă în tratamentul tumorilor care nu se pot trata chirurgical.

Transplantul de celule Stem se folosește în cazul cancerului agresiv cum ar fi sarcoma Ewing.

Chirurgie

Tratamentul chirurgical pare a fi unica metodă de tratament în cazul tumorilor spinale primare necanceroase. Tumoarea se înlătură maximal posibil fără cauzarea unor probleme neurologice. Decompresia reprezintă îndepărtarea țesutului osos din jurul măduvei spinării sau rădăcinilor nervoase pentru a elibera structurile nervoase.

Daunele neurologice în timpul operației au fost reduse datorită echipamentului mai nou și anume: aspiratoarele ultrasonice și microchirurgiia. Aspiratoarele ultrasonice folosesc unde sonore care distrug tumoarea. De asemenea sunt aspirate bucăți din tumoare. Microchirurgia folosește un microscop pentru o mai bună vizualizare a cîmpului operator. Aceasta ajută la reducerea traumării țesuturilor sănătoase adiacente.

În cazul în care coloana vertebrală necesită a fi stabilizată sau fuzionată ca rezultat al înlăturării tumorii, poate fi folosită o piesă metalică. Plăcile metalice, carcasele, spițele sau șuruburile la fel pot fi folosite. O grefă osoasă sau cimentul osos se folosește ca un suport suplimentar.

Reabilitarea

La ce să ne așteptăm după tratament ?

Reabilitarea nechirurgicală

Medicul va cere pacientului să urmeze anumite instrucțiuni. Pot fi necesare noi teste de laborator și imagistice.

Fizioterapia este necesară pentru îmbunătățirea rezistenței și stării generale. Terapia ocupațională ajută la efectuarea activităților zilnice cum ar fi îmbrăcatul, băile. Pacientul mai primește instrucțiuni de ridicare și transportare corectă a greutăților.

După Operație

Durata spitalizării depinde de tipul intervenției chirurgicale. După operație, unele activități ca așezarea și mersul vor fi permise astfel încît să nu solicite coloana vertebrală. Ridicăturile sunt limitate în prima perioadă de recuperare. Bolnavului i se recomandă purtarea unui corset pentru stabilizarea spatelui.

Radiația deseori se folosește după operație pentru omorîrea celulelor tumorale rămase și de obicei începe după prima sau a doua săptămînă de la operație. Pe o perioadă de două pînă la șase sătpămîni zilnic se petrec ședințe de 15 – 20 minute de radiație. Recuperarea și dispariția simptomelor poate dura pînă la citeva luni de la operație. Poate fi necesar și un managment al durerii pe perioada recuperării.

Fizioterapia și terapia ocupațională este benefică în recuperarea oricărei pierderi de putere, coordonarea mișcărilor sau altor abilități.

Medicul va cere consultații periodice. Unele teste de laborator și imagistice la fel vor fi necesare. Uneori tumoarea va crește din nou și va fi nevoie de o reintervenție chirurgicală.

↑ Sus