ProSpine.md

Maladia Scheuermann (hipercifoză juvenilă, osteocondroză vertebrală)

Maladia Scheuermann – este o patologie ce apare in cursul dezvoltarii (“de crestere”) ce se manifesta prin hipercifoza dorsala / dorso-lombara, inconstant durere asociate si determinate de modificari la nivelul corpurilor si spatiilor vertebrale (osteocondroza nucleilor secundari de osificare de la nivelul corpurilor vertebrale), evidentiabile radiologic.

Incidenta:
– in general intre 13-16 ani, mai frecvent la sexul masculin;

– asocierea cu alte tulburari de statica a coloanei vertebrale (hiperlordoza lombara, scolioza si spondilolisteza);
– in Statele Unite – prevalenta maladiei Scheuermann este apreciata sub 8%, international nu sunt date disponibile; la populatia sportiva din Romania este redusa (dificil de apreciat statistic – practic am intalnit 1-2 cazuri noi/an)

– 75% hipercifoza dorsala; 20% dorso-lombara;

Etiologia si patogenia – in discutie:

– mai multe teorii au fost avansate – printre care: mecanica, metobolica, endocrinologica;
o componenta ereditara(autosomal dominant) este posibila.
– important pentru medicina sportiva (si nu numai)- microtraumatismele repetate ce determina solicitari mecanice anormale la subiecti hipercifotici(Alexander);

Diagnosticul pozitiv se stabileste in urma examenului clinic si a examenului radiologic:
– examenul de laborator nu este necesar.
– rezonanta magnetica nucleara este indicata in cazul prezentei tulburarilor neurologice.
Examenul clinic evidentiaza la un adolescent in perioada de crestere:

– prezenta durerii nontraumatice (inconstant) – localizare si iradiere; durerea este regionala si este legata de activitatea fizica (scade in repaus);
– hipercifoza (localizarea “varfului” curburii – prezenta gibusului);
– asocierea altor tulburari de statica vertebrala – frecvent a hiperlordozei lombare si scoliozei, uneori a spondilolistezei;
– eventuala inegalitatea de membre inferioare;
– dezvoltarea insuficienta a masei musculare (regional si general);
– mobilitatea coloanei vertebrale (reductibilitatea este mica);
– afectarea pulmonara, cardiaca si neurologica(extrem de rara);

Examenul radiologic:
Se efectueaza radiografia coloanei vertebrale dorsale – fata si profil (minim), eventual si in hiperextensie.

Criterii de diagnostic:

hipercifoza Scheuermann
– hipercifoza ireductibila (T4 – T12) – peste 40 grade; cifoza normala a coloanei dorsale(T4 – T12) este de cca. 35 grade.
– cuneiformizarea a 3 corpuri vertebrale cu minin 5 grade (Sorensen):
Nespecific:
– prezenta hernii Schmorl;
– marirea antero-posterioara a corpilor vertebrali (semnul Knutsson);
– aspect neregulat al platourilor vertebrale;
– hernii retromarginale anterioare;
– anomalii de osificare marginala anterioara;
– pensari discale;
Diagnosticul diferential:
– hipercifoza posturala;
– spondilita anchilozanta;
– hipercifoza secundara displaziilor scheletice, formatiuni tumorale locale, interventiilor chirurgicale (laminectomii) etc.
– tuberculoza vertebrala.
O forma similara de osteocondroza vertebrala se intalneste si la nivel lombar – denimita de unii autori maladia Scheuermann lombara.
Complicatii:
– dureri cronice dorsale;
– progresia (hiper)cifozei;
– afectare cardiaca;
– deficite neurologice (datorate compresiei prin chist epidural sau prin angulatie vertebrala mare).
Prognosticul:
– descoperirea precoce – inainte de pubertate – scade riscurile si creste posibilitatea de tratament; descoperirea tardiva duce la ineficacitatea tratamentului corectiv;
– in general bun – desi este dificil de apreciat la nivel global din cauza datelor insuficiente;
– durerea in general inceteaza odata cu maturizarea;
– hipercifoza persista, alaturi de alte modificari locale.

Gravitatea – se apreciaza in functie de:

– varsta;
– numarul de vertebre “cuneiformizate”
– angulatia cifozei;
– reductibilitatea;
– asocierea altor tulburari statice – hiperlordoza compensatorie, scolioza;
– reaparitia durerilor – odata cu reluarea activitatii sportive;
– hipotrofia musculara locala si generala;
– contextul psihologic.

Tratamentul optim este controversat,
Tratamentul este individualizat si depinde de:
– varsta pacientului;
– severitatea hipercifozei; hipercifoza reductibila are un prognostic mai bun;
– existenta durerii;
– afectarea respiratorie sau neurologica.
Forme de tratament:
– educarea pacientului – cooperarea pacientului – este esentiala pentru masurile de “igiena” a spatelui, ameliorarea posturii si efectuarea kinetoterapiei.

  • tratament conservativ
– dispensarizare – evaluari (individualizate) clinice si/sau radiologice la 6 – 12 luni;
– repaus sportiv – se impune la varsta 11-13 ani pentru fete si 13-15 ani pentru baieti; restrictiile tin si de prezenta factorilor de gravitate precum si de tipul sportului; se poate practica inotul.
– avizul sportiv poate fi acordat la un sportiv aflat la sfarsitul perioadei de crestere;
– tratament antiinflamator (non-steroidian);
– kinetoterapie si reeducare posturala;
– uneori este necesara ortezarea (corset tip Milwaukee) – in cazul hipercifozelor evolutive; de obicei este necesar pana la 2 ani de tratament;
  • tratament chirurgical – este extrem de rar – in general recomandat la curburi extrem de mari (70-75 grade), durere severa, aparitia tulburarilor neurologice.

Bibliografie (suplimentara):

  • Essential Orthopedics and Trauma. Edinburgh, Scottland: Churchill Livingstone; 1989
  • Merck Manual of Diagnosis & Therapy . 15th ed. Rahway, NJ: Merck, Sharp & Dohme Research Laboratories; 1987
  • Scheuermann’s disease of the thoracic and lumbar spine- Paul C. McAfee, MD – www.spine-health.com – Dec 2, 2002
  • Scheuermann Disease – Jozef Nowak, MD & all – www.emedicine.com – Dec 21, 2005
  • MALADIE DE SCHEUERMANN – Diard F. – Chateil J.F. – Brun M.- Journées de Radiopédiatrie de l’Hôpital Trousseau, 2000 – www.sfip-radiopediatrie.org
↑ Sus